Aflăm că s-a inaugurat, la Târgu Mureș, Muzeul Universității „George Emil Palade”.
Onorabilă inițativa, ale cărei rezultate pot să fie deja văzute în Cetatea Medievală.
În mesajul rectorului UMFST, care însoțește anunțul de inaugurare, se face referire și la unificarea celor două universități de stat care, spune Leonard Azamfirei, “va impacta profund istoria acestui oraș și capacitatea sa de dezvoltare ulterioară.”
Verbul “a impacta” nu este prezent în dicționarele importante ale limbii române.
„A impacta” apare, de exemplu, în Micul dicționar academic (2010), cu explicația: „a menține în contact strâns două suprafețe, două fragmente de oase fracturate etc.”
O fi o deformație profesională a domnului rector să forțeze introducerea în dicționarele limbii române a unui nou cuvânt?
Probabil.
Dar, în contextul dat, am fi înțeles perfect dacă ne anunța că unificarea celor două universități “va influența profund istoria acestui oraș…”
Parcă sună “mai românește…”
Ana Iorga crede că verbul “a impacta” nu va intra curând în dicționare, „fiindcă nu avem nevoie reală de acest verb”.
Despre prezența lui “a impacta” în limba română se vorbește tot mai des. Radu Paraschivescu spune că “engleza aduce în limba română mai multe verbe-parazit”.
Cunoscutul scriitor crede că acestea “sunt, din punctul de vedere al oricărui lingvist serios, simple sclifoseli. Iar din punctul meu de vedere, cuvinte incorecte.”
Despre “a impacta”, Radu Paraschivescu mai spune că “este o preluare fandosită, păsărească şi incorectă a verbului englezesc „to impact”, cu sensul de „a avea un impact”, „a influenţa” sau „a înrâuri”. Din moment ce avem echivalente perfect onorabile, la ce bun să croşetăm formule stângace, din lemn de esenţă nouă?”
Într-un oraș aflat într-o prea lungă încercare de identificare a reperelor, este dezamăgitor când tocmai cei asumați a se afla “în fruntea oștilor” comit greșeli care îi îndepărtează de statutul de model cultural.
Pare un exemplu minor. Dar vorbele unui rector, care conduce un templu al învățământului superiror din România, cu mii de studenți și sute de cadre didactice sunt, pentru mulți dintre concitadinii noștri, izvor de inspirație.
Domnul rector al UMFST nu este doar liderul majorității universitarilor din Târgu Mureș.
A fost ales și în Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport a Senatului, poziție poate mai onorantă chiar decât aceea de vicepreședinte al Senatului României.
Pentru că acolo este profesor, odată cu a fi senator și pentru că acolo se fac politicile publice ale învățământului românesc.
De la oamenii trimiși în Parlamentul României, fiecare dintre alegători are așteptări pe măsura capacității celor pe numele cărora au ștampilat buletinul de vot. Așteptări mai mari, sau mai mici.
Dar de la profesori, așteptăm. Și așteptăm mult mai mult.
