Dana-Andreea Rizoli este șefa promoției 2020 de la profilul uman al Colegiului Național „Unirea”. A terminat colegiul la științe sociale intensiv engleză, cu media 9,99.
Pe Dana nu au atras-o niciodată concursurile și olimpiadele școlare, însă, până în 2018, a făcut parte dintr-o echipă de handbal de performanță.
A obținut medalii cu echipa la faze naționale, dar și pe plan internațional. Participa zilnic la antrenamente, iar în weekenduri avea meciuri. În liceu a început să participe și la numeroase acțiuni de voluntariat, workshop-uri și chiar la o tabără organizată de universitatea pe care vrea s-o urmeze, pentru că își dorea dezvoltarea pe plan interpersonal și intrapersonal.
Dana-Andreea Rizoli a acordat un interviu, în exclusivitate pentru mures.ro, în seria “Generația 9. Oameni care schimbă”.
„Visam că voi putea să schimb lumea și visam să le fac părinților mei o casă mare unde să avem mulți căței. Ultimele lucruri încă sunt pe listă”
Reporter: Ce vise aveai când erai copil?
Dana-Andreea Rizoli: Ca orice copil, am avut și idei mai „deosebite” ca să le numesc așa. Inițial am vrut să fiu musafir, mireasă, să am o florărie. Evident, visam că voi putea să schimb lumea și visam să le fac părinților mei o casă mare unde să avem mulți căței. Ultimele lucruri încă sunt pe listă. Nu prea aveam idei concrete despre ce urmează, dar și când le aveam, de multe ori ideile dispăreau la fel cum veneau.
Reporter: Ce înseamnă „să fii cel mai bun” și cum ai ajuns aici?
Dana-Andreea Rizoli: Aș spune că eram o persoană ambițioasă încă de când eram mică. Îmi plăcea mereu să aflu lucruri noi și eram curioasă despre tot ce era în jurul meu. Nu m-am gândit niciodată la mine ca fiind „cea mai bună”. Mereu am fost conștientă că e loc de mai bine și, probabil, această gândire mi-a adus și rezultatele bune.
Reporter: Ți-ai imaginat vreodată ca vei fi prima dintre sute de elevi la terminarea liceului și ce sentiment îți dă această realizare?
Dana-Andreea Rizoli: Când am început liceul, nu. Cu siguranță nu m-am gândit că voi termina prima, însă cu trecerea timpului mi-am dat seama că eram oarecum deranjată mereu când nu reușeam să fiu în vârf. De cele mai multe ori, lucrurile care inițial mă demotivează, ajung să fie lecțiile cele mai prețioase.
Mă bucur de această realizare, deși la începutul anului îmi făceam griji că ar fi trebuit să vorbesc în fața oamenilor, fapt ce îmi displace. Văzând situația actuală, chiar aș fi preferat să am o festivitate, chiar dacă ar fi trebuit să vorbesc în public. Emoția simțită alături de colegi nu s-ar fi putut compara cu nimic.
„Zâmbetele lor erau ascunse de măști, dar mi-au transmis emoția si încrederea lor prin privire”
Reporter: Cum a fost absolvirea, în condițiile speciale pe care le-am trăit cu toții?
Dana-Andreea Rizoli: A fost destul de emoționantă. Fiind șefa de promoție, am avut ocazia de a fi prezentă fizic în timpul festivității de absolvire, organizată de Unirea, pe Zoom, dar și la cea organizată de ISJ. A fost un moment, totuși, în care am fost foarte tristă. Când mi-am rostit discursul și mi-am dat seama că în loc să văd zâmbetele prietenilor mei, văd doar o cameră, am simțit ceva inexplicabil, mai ales pentru mine, care până atunci afirmam că nu îmi doresc o festivitate. Vedeam fețe dragi în jur, profesorii diriginți și colegii cu cele mai bine rezultate din acest an, însă zâmbetele lor erau ascunse de măști, dar mi-au transmis emoția si încrederea lor prin privire. Cu siguranță, altfel ar fi stat lucrurile dacă am fi fost toți împreună, dar trebuie să înțelegem contextul și să sperăm la ce e mai bun.
Reporter: Ce îți doresti acum pentru viitor? Ce facultate dorești sa urmezi și unde?
Dana-Andreea Rizoli: Îmi doresc să studiez Dreptul la Universitatea Babeș-Bolyai, în Cluj. A fost unul din visurile cele mai pregnante de când eram mică și, dupa multe reconsiderări, am decis că îmi doresc să încerc și că e un domeniu care mă atrage.
„Târgu Mureș e un oraș foarte liniștit și deși există potențial, simt că dorința de exploatare a acestuia scade treptat”
Reporter: Ce oportunitati vezi în Târgu Mures pentru tinerii ca tine? După terminarea facultății îți vezi viitorul în Târgu Mureș?
Dana-Andreea Rizoli: Acum, ca licean, am participat la diverse voluntariate și activități pentru tineri. Una dintre asociațiile din care fac parte, „#facem”, este chiar despre crearea unei comunități de tineri proactivi, care participă la îmbogățirea orașului pe partea de evenimente culturale. Totuși, Târgu Mureș e un oraș foarte liniștit și deși există potențial, simt că dorința de exploatare a acestuia, în vederea formării unei comunități care să își dorească lucruri pentru oraș, scade treptat.
Chiar nu m-am gândit dacă m-aș întoarce în Mureș sau nu. Depinde de mult prea mulți factori pe care nu îi pot anticipa, dar nu exclud posibilitatea de a reveni acasă.
„Eu nu am realizat cât de mult îmi place să fiu la școală, în compania colegilor si profesorilor până ce nu mi-a fost luată șansa”
Reporter: Unde visezi să fii, peste 10 ani?
Dana-Andreea Rizoli: Hmm, nu m-am gândit niciodată la un viitor chiar atât de îndepărtat. Cum am zis, sunt destul de schimbătoare. Mă văd undeva în domeniul juridic, însă nu pot zice unde mai exact. Probabil mă voi orienta în anii ce vor urma. Totodată, mă văd înconjurată de oameni iubitori și care mă sprijină, la fel ca acum. E un lucru ce sper că nu se va schimba.
Reporter: Ce gând vrei să le transmiți liceenilor din clasele mai mici?
Dana-Andreea Rizoli: Chiar aș vrea să le zic să se bucure din plin de perioada aceasta. Eu nu am realizat cât de mult îmi place să fiu la școală, în compania colegilor si profesorilor până ce nu mi-a fost luată șansa. E o perioadă în care învață foarte multe, nu doar ca elevi, dar și ca persoane. Sper să aibă parte de cât mai multe experiențe formatoare, care cu siguranță le vor fi de folos mai târziu. Să întâmpine această perioada privind înainte și să nu se lase demoralizați de lucrurile ce par dificile.
