Obiceiul „Udatul nevestelor” în râul Gurghiu, un obicei unic în România, pe care localnicii din comuna Hodac îl păstrează cu sfinţenie din moşi-strămoşi, în a doua zi de Rusalii, a fost anulat în acest an din cauza măsurilor de protecţie pentru răspândirea noului coronavirus, transmite Agerpres.
„În acest an, obiceiul ‘Udatul nevestelor’ de la Hodac nu se va ţine, din cauza pandemiei de coronavirus. Nu îmi amintesc ca acest obicei să fi fost vreodată anulat. Noi am marcat doar evenimentul din Ziua de Rusalii, prin datina de la biserică, unde tineri pun colaci în prapori. Practic este un ritual prin care se sfinţesc holdele”, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul Primăriei Hodac, Eugen Butilcă.
Hodăcenii fac, în fiecare an, rost de celebrare a sărbătorilor locului, dintre care au rămas și sunt cunoscute prin toate colțurile țării “Măsuratul oilor” și „Udatul nevestelor”. Pe acesta din urmă, îl așteptăm pentru anul viitor, dar merită să vorbim despre el. Măritate în ultimul an, femeile sunt dănțuite cu “Roata”, “Sărita”, “De-a lungul” și “Bătuta”, până la apa Gurghiului. Bărbații femeilor se târguiesc cu cei ce le joacă și ajung să bată palma, nevestele fiind udate după măsura băuturii promise. Dacă bărbatul femeii nu se ține de târg, udătorul îi lasă nevasta în apă, spre rușinea celui dintâi. După ce sunt lăsate mai mult sau mai puțin în apa Gurghiului, ca să facă prunci frumoși și sănătoși, toată lumea petrece până în zori.
Locul duce mai departe tradițiile de demult, printre cele mai cunoscute fiind facerea fluierelor, meșteșugite din alun sau prun, musai lemne fără noduri. Oamenii mai fac și naiuri, din lemn de soc, acordate cu ceară de albine.
Hodacul este cunoscut că a avut odată o mănăstire, căreia i s-a spus „Tyro”, cu un călugăr știut pe numele de David.
Ne-am gândit ca de la Hodac să vă arătăm o mâncare de sărbătoare și de zi de muncă, așa cum sunt mai toate cele ale oamenilor locului și am aflat de
PICIOICI CU BRÂNZĂ ȘI CARNE DIN BORCAN
Mâncarea asta de cosași, adică vrednică să vă țină în picioare și-n putere vreme de zi lungă de lucru, se face simplu și dintr-o suflare, așa cum îi stă bine gospodarului pus pe muncă și nu pe povestit. Prăjim slana în unsoarea pe care o lasă după ce-o punem pe foc, tăiem cartofii în rotunduri și cu sare și piper, cum îi place gustului fiecăruia, se prăjesc la foc mic, înăbușit și sub capac. Aproape de gata, punem lângă ei ceapa tocată mărunt și deodată cu ea, carnea de porc, coastele și cârnații, toate scoase din borcan. Mai lăsăm pe foc vreo cinci minute, după care lăsăm ușor brânza frământată de oaie și rămânem pe flacără până se topește. Punem mâncarea de sub abur în farfurie, cu mămăligă și varză murată.
INGREDIENTE:
3 cartofi
carne, coaste și cârnați din borcan
1 pumn de brânză frământată de oaie
3 creste de slănină afumată
1 ceapă
sare și piper
