Maria Elena Casoni, asistent medical principal la UPU SMURD Târgu Mureș este unul dintre oamenii pentru care „linia 1” nu este un concept de pus în rama televizorului sau vreun element de îmbunătățit CV-ul personal.
A plecat voluntar într-o misiune medicală extrem de dificilă, chiar în inima din Italia a focarului pandemiei. V-am ținut la curent, în interviurile realizate cu Maria la plecarea și la sosirea în țară, despre ce a făcut în Peninsulă. Când era în avionul care o aducea în țară, ne-a spus că a făcut testul coronavirus, că acesta era negativ și că nu știe ce va face în zilele care urmau. Intuiam atunci că Maria nu va sta deoparte.
Și a venit repede ziua în care am aflat că pleacă în Republica Moldova, pentru încă o etapă a războiului cu coronavirus. Pe care o va câștiga din nou.
Ministerul Afacerilor Interne a relatat povestea târgumureșencei, pe pagina de Facebook a uneia dintre cele mai importante instituții din România.
„La începutul lunii aprilie, Maria se îmbarca în avionul cu destinația Italia.
Se oferise voluntar în echipa medicală românească trimisă să ajute la salvarea persoanelor infectate cu coronavirus.
Cu 21 de ani de experiență în domeniul medicinii de urgență, fiind unul dintre cei mai buni asistenți medicali din cadrul SMURD, și-a spus că nimic nu o mai poate impresiona, însă primul contact cu spitalul unde a fost repartizată a fost unul teribil.
– Știam că pacienții sunt în stare foarte gravă, dar mi-am dat seama de nivelul tragediei abia când am pășit în saloane. Erau zeci de persoane care respirau doar cu ajutorul aparaturii medicale. Mulți dintre ei nu puteau vorbi, dar vedeam în privirea lor acel strigăt după ajutor care spunea: VREAU SĂ TRĂIESC!
Au urmat 18 zile de foc, multe dintre ele petrecute în totalitate în spital, pentru că foarte mulți pacienți erau în stare critică și orice secundă conta.
Într-un final, echipa medicală românească s-a întors în efectiv complet și sănătos în România.
A doua zi după ce au ajuns în țară au fost anunțați că Moldova are nevoie de ajutor.
– Eu merg, a zis imediat Maria.
– Dar tocmai ce te-ai întors din Italia, nu vrei să stai acasă o perioadă să te odihnești?
– Vreau să merg în Moldova, pentru că Moldova e acasă! Dar nu să mă odihnesc, ci să-mi ajut frații.
La câteva ore după anunț, echipa medicală românească era gata de îmbarcare spre Cahul, Republica Moldova, unde alți bolnavi, așteptau îngrijirea de care aveau atâta nevoie.
Maria, acest înger salvator, mereu cu zâmbetul pe buze, a fost printre primii care s-au urcat în avion.
– Nu îți e teamă, Maria?
– Teamă? Deviza noastră este “Cu viața mea apăr viața”. Cum să-mi fie teamă?
Ea este Maria, o femeie extraordinară, pe care o veți găsi mereu optimistă și gata să sară în ajutor, așa cum sunt de fapt toți Salvatorii noștri, în ciuda dramelor pe care le trăiesc și pe care le poartă doar în sufletele lor!
Maria, ție și întregii echipe, vă ținem pumnii să vă întoarceți acasă cu bine!
Cu respect, admirație și prețuire!”
