Noi, mureșenii, suntem deseori cantonați în stereotipurile ardelenilor cuminți și devenim inventatori ai propriilor limitări provinciale. De exemplu, când auzim de Târnăveni, mișcăm superior din ochii ce ni-i îndreptăm spre tavanul suficienței, în loc să ne amendăm pentru ignoranța care, dacă ne-ar lipsi, am face bani din turism. Mulți. Simplu și pragmatic. Uităm, de prea multe ori, să întrebăm ai cui suntem și de unde venim. Este o tristă ignoranță asumată, care de cele mai multe ori ne oprește în a ne scoate propria carte de identitate, cea a locurilor în care trăim, de la serviciul de evidență a persoanelor care contează. Și locurile pot fi persoane, atâta vreme cât ele au suflet și respiră istorie.
Câți ne-am fi gândit că în Târnăveni s-a născut poate cea mai importantă personalitate artistică a secolului XX, de pe teritoriul Transilvaniei? György Ligeti a câștigat Polar Music Prize, recunoscut ca Nobelul pentru Muzică. Casa din Târnăveni în care s-a născut Ligeti este doar la câțiva metri de Sinagoga din centrul orașului, despre care puțini știu că există, pentru că a fost ascunsă de comuniști în spatele blocurilor gri.
Pe un drum bun și frumos, ce pleacă de la granița Târnăveniului cu Seuca, se întinde un loc la auzul numelui căruia zâmbim. Localnicii îi zic Râioasa, dar specialiștii îi spun Aluna. Da, specialiștii. Pentru că ei au stabilit că acesta se situează în prima categorie valorică, între primele 17 lacuri din țară. Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca a remarcat că nămolul de culoare neagră de aici prezintă proprietăți remarcabile, în tratamentul diferitelor boli.
Prin părțile locului, la Cuștelnic, găsim biserica de lemn de la 1751, salvată de la pieire de “Ambulanța pentru monumente”. Intrarea în biserică are forma găurii de cheie, aproape unică în țară, aceasta fiind întâlnită în județul Mureș doar la Biserica „Sfântul Nicolae” din Lăpușna.
În apropierea Târnăveniului se întinde cea mai mare podgorie din Transilvania. Se spune că, încă de prin anii 1.100, vinurile de Târnave erau atât de apreciate în Ducatul Veneției, încât primiseră un regim privilegiat de prețuri.
Povestea “Weinland – Țara Vinurilor” nu este deloc o invenție, pentru că exact așa o numea Honterus, încă din 1532, într-o hartă din “Chorographia Transylvaniae”. Puțin mai târziu, dar înainte de 1900, o cercetare eonologică arăta că Furmint, unul din soiurile din care se obțin celebrele vinuri ungurești Tokaji, este originar din podgoria Târnave.
🔜www.madeinmures.ro
Sergiu Zereș
