O echipă de cercetători de la UMFST Târgu Mureș, sub coordonarea prof. univ. dr. Theodora Benedek, a efectuat un studiu retrospectiv asupra caracteristicilor pacienților COVID-19 pozitivi, care au decedat în România. Acest studiu, pe care vi-l prezentăm mai jos, a analizat datele oficiale comunicate de Grupul de Comunicare Strategică și a inclus 194 de pacienți care au decedat în România de la debutul pandemiei, până în 8 aprilie.
“Comunicatele grupului de comunicare strategică conțin date referitoare la vârstă, sex, data internării/confirmării/decesului și bolile associate pentru fiecare caz în parte, care au fost analizate de echipa de cercetători. Până la această dată (9 aprilie 2020, ora 10) au fost raportate 227 decese, dar 13 cazuri raportate în grup în perioada 22-29 martie au foste excluse din analiză, deoarece raportările oficiale au fost incomplete în cazul acestora.
Conform datelor oficiale raportate, mortalitatea medie prin infecția COVID-19 în România este până la această dată de 4.5%. Această cifră se obține prin raportarea numărului de decese confirmate COVID pozitiv la numărul total de cazuri infectate raportate. Evident, veridicitatea acestei rate de mortalitate este în strânsă asociere cu corectitudinea raportării acestor cazuri, atât a infecțiilor cât și a deceselor.
Vârsta medie a pacienților decedați în România a fost de 66 ani, 64% dintre aceștia fiind bărbați. Analiza acestor date arată un pattern similar cu profilul pacienților decedați în China. Astfel, un studiu pe 113 decese din provincia Wuhan a arătat o vârstă medie de 68 de ani a pacienților decedați. În schimb, în Italia vârsta medie a pacienților decedați a fost mult mai mare. Astfel, doar 20% dintre pacienții decedați în Italia ca urmare a infectării cu noul coronavirus aveau sub 70 de ani, comparativ cu 54% în România. Totodată, în Italia 58% dintre decese aveau peste 80 de ani, comparativ cu doar 14% în România. Toate acestea arată că în România avem un profil diferit a cazului de risc înalt, care este mai tânăr decât cel din Italia, fapt explicabil și prin durata medie de viață mai redusă în România comparativ cu Italia.
Totodată, în China o proporție mai mare a pacienților decedați au fost bărbați, respectiv 73%, comparativ cu doar 64% în România.
De menționat este faptul că 74.2% dintre pacienții români decedați din cauza COVID-19 aveau una sau mai multe boli asociate, acestea fiind în cea mai mare parte de natură cardiovasculară. Astfel, conform datelor oficiale publicate, 44.3% dintre pacienții decedați aveau cel puțin o afecțiune cardiovasculară. 26% din cei decedați erau hipertensivi, 12.4% aveau o boală cardiacă ischemică, 4.6% aveau insuficiență cardiacă congestivă, 4.1% fibrilație atrială și 2.6% accident vascular cerebral. Printre celelalte comorbidități prezente cele mai frecvente au fost diabetul zaharat, boala pulmonară obstructivă periferică, insuficiența renală cronică, obezitatea sau neoplasmele. Astfel, 26.3% din cazurile decedate erau diabetici, 26.3% erau pe dializă cronică, 7.7% aveau diverse forme de cancer iar 8.8% erau obezi.
Un aspect care ne-a atras atenția a fost referitor la durata de timp de la debutul afecțiunii până la deces Acest interval de timp este foarte greu de calculat cu exactitate datorită heterogenității marcate a cazurilor înregistrate în România. Astfel, unele cazuri au contactat infecția în decursul spitalizării, ceea ce face imposibil de estimat timpul de la infecție la deces. Totodată, unele cazuri au fost confirmate ca infectate cu noul coronavirus doar ulterior decesului, ceea ce face de asemenea extrem de dificilă aprecierea intervalului de timp de la debut la deces.
Pe baza datelor prezentate în raportările oficiale, putem însă observa că durata medie de la debut la deces a fost în România de 4.9 zile, ceea ce reprezintă o valoare foarte mică în comparație cu cele din alte țări. În China de exemplu, s-a estimat o durată de cca 10 zile de la debutul infecției până la internarea în secția de ATI, și o durată medie de 13 zile de la debut la deces, în timp de spitalele din Germania raportează durată medie a ventilației mecanice de 14 zile. Acest lucru poate sugera că sistemul medical românesc nu este suficient de bine pregătit pentru a lupta cu acest virus și a asigura supraviețuirea pacienților pe o perioadă mai lungă.
Este însă necesară o oarecare prudență în interpretarea acestor date în lipsa unor informații complete și a unui studiu riguros a întregului parcurs al pacientului de la infecție la apariția simptomatologiei, internare, transfer la secția ATI și deces. Doar atunci când aceste date vor fi cunoscute vom putea generaliza concluziile.”
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la UMFST Târgu Mureș, sub coordonarea prof. univ. dr. Theodora Benedek.
Theodora Benedek este medic primar cardiologie și interne și ocupă funcția de Șef al Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
Este profesor de cardiologie, cardiologie intervențională și medicină internă, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST). Din anul 2013 este conducător de doctorat.
În perioada 2012-2019 a fost Director al Departamentului de Medicină Internă al UMFST Târgu Mureș, iar din 2020 este coordonator de rezidențiat în specialitatea cardiologie.
Ministrul Sănătății, Victor Costache, a numit-o în funcția de Președinte al Comisiei Naționale de Cardiologie a Ministerului Sănătății.
Este președintele Filialei Mureș a Societății Române de Cardiologie și Președinte al Comisiei de Etică a Cercetării Științifice, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș
Este expert extern al Comisiei Europene, Programul Horizon 2020, Vice-chair – panel științific cercetare medicală (Life panel).
Coordonează Centrul de Cercetare Avansată în Imagistică Cardiacă Multimodală și este redactor șef al publicației Journal of Interdisciplinary Medicine.
