Ziua Culturii Naționale nu s-a nimerit în campania electorală.
(Ne)potrivirea de calendar s-a văzut și pe paginile de socializare ale majorității covâșitoare a parlamentarilor mureșeni, unde evenimentul a trecut aproape neobservat.
Ca și cum politicienii “români” ar mai fi avut nevoie de o lecție de comunicare, aceasta le-a fost administrată de primarul Târgu Mureșului și de Președintele Consiliului Județean, care, încă de la primele ore ale zilei de 15 ianuarie, au punctat evenimentul.
Desigur, conținutul mesajelor acestora e discutabil și tributar diversității gusturilor, precum este orice act sau gest cultural, la care cei doi s-au referit, de altfel, în comunicările publice.
Dar Soos Zoltán si Péter Ferenc au fost, din nou, pe fază. Iar ceea ce s-a dovedit încă o dată este nu doar atenția celor doi la momentele sensibile (vezi evenimentul din 1 Decembrie 2020, când ambii lideri ai administrației locale au fost prezenți cu eșarfe tricolore în Piața Victoriei), cât și o comunicare unitară a celor două palate administrative.
Soos Zoltán si Péter Ferenc au comunicat, încă o dată, unitar. La fel cum au făcut-o și de sărbători, când un singur spot video a transmis mesajul ambilor lideri ai administrației mureșene.
În rest, Ziua Culturii Naționale a trecut timid prin Târgu Mureș, având ca sprijin logistica prea-mult criticaților americani de la Facebook.
Am remarcat, datorită lor, maratonul Teatrului Național Târgu Mureș, cel mai complex proiect mureșean dedicat Zilei Culturii Naționale, prezent, în direct, vreme de 24 de ore.
Biblioteca Județeană Mureș a realizat un debate live, cu elevi care au pledat pentru carte versus film. Frumos, curat, încurajator. Copii deștepți.
Cei 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu i-au marcat inedit și studenți ai Facultății de Științe și Litere „Petru Maior” de la UMFST, specializarea Limbi Moderne Aplicate. Au recitat poezii ale lui Eminescu, traduse în limbi de circulație internațională.
Momentele din fața Teatrului Național, cu proiecția pe clădire a chipului poetului național și spectacolul Ansamblului Artistic Profesionist “Mureșul” le încadrăm la categoria “trebuia să fie făcute”. Pe rețete desuete, cu recitări, dansuri și discursuri, evenimentele ne-au dus în atmosfera de pe la început de ani 2000.
Cam atât.
A fost absent sectorul cultural independent din peisajul Zilei Culturii Naționale, la fel cum Mureșul a lipsit și de pe lista distincțiilor acordate de Președintele Klaus Iohannis unor instituții publice, private sau independente de cultură.
În schimb, profesoara Mioara Kozak, de la “Papiu” a primit, de la Societatea Scriitorilor Bucovineni, Premiul Naţional “Mihai Eminescu”, pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020.
2021 în cultura mureșeană poate și trebuie să marcheze un punct și un (alt) început.
Consiliul Județean și Primăriile municipiilor mureșene pot avea rolul de dirijor al momentului. Concursuri reale de proiecte culturale și finanțarea transparentă a acestora, lăsând trecutului binecunoscutele dedicații, sunt misiunea la care Consiliul Județean și primăriile mari sunt obligate.
Presupusa voință a șefilor acestor instituții trebuie completată cu numele profesioniștilor care ar urma să întocmească regulamentele de concurs și să asigure jurizarea.
Suntem în 2021, când România trebuia să dea orașul-Capitală Culturală a Europei.
Pandemia a amânat strălucirea cultural-continentală a orașului de pe Bega, însă, în mod paradoxal, urmele competiției sunt mai evidente în orașele care au pierdut în fața Timișoarei-pe atunci a lui Robu.
Centrul Cultural Clujean, născut și crescut pe scheletul candidaturii la Capitală Europeană a Culturii, a fost premiat în 15 ianuarie de Klaus Iohannis, la Cotroceni.
Târgu Mureșul a avut un dosar de candidatură despre care juriul de experți din toată Europa a spus că merită aplicat, datorită valorii ideilor pe care le conține.
Am putea începe să fim o Capitală Culturală…?
