Kozma Mónika este directorul executiv al Fundației Pro Economica, ONG care atrage investiții de sute de milioane de euro în Transilvania.
Născută la Sfântu Gheorghe, Kozma Mónika a plecat după Revoluție la Budapesta, unde a absolvit două facultăți – specializările administrație și economie la Universitatea Corvinus.
A fost managerul companiei Hungarowind KFT, stabilind o premieră pentru Ungaria, primul parc eolian dezvoltat.
A dezvoltat apoi proiecte eoliene în Croația, în Serbia și în România.
A lucrat în multe țări europene, alături de investitori indieni, în domeniul imobiliar.
În 2009 a revenit în România și a lucrat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București.
A fost director de evaluare proiecte și strategii la Administrația Fondului pentru Mediu.
A fost directorul de cabinet al Președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
De asemenea, a ocupat funcția de director de cabinet al Președintelui Consiliului Județean Mureș.
Din 2017, este director executiv al Fundației Pro Economica.
Reporter: Primul parc eolian care s-a construit în Ungaria a fost dezvoltat sub coordonarea dumneavoastră. Cum vă simțiți în postura de deschizător de drumuri?
Kozma Mónika: La începutul anilor 2000, energia regenerabilă era încă un subiect mai puțin cunoscut în țările est europene, mai ales la nivel legislativ.
Împreună cu dezvoltarea primului parc eolian, echipa noastră a fost și printre primele care au propus guvernului ungar o lege în acest domeniu.
Sunt recunoscătoare că am avut ocazia să lucrez cu oameni de la care am învățat mult. Vă mărturisesc, îmi place să fiu deschizător de drumuri.
“Îmi place să lucrez în echipă”
Reporter: Ați creat mereu proiecte macro și aveți o viziune pe termen lung. V-ați cultivat această deprindere sau este nativă?
Kozma Mónika: Felul meu de a fi și modul meu de gândire sunt native. Cred că cei care mă cunosc știu că deja din copilărie am fost cea care a încercat să le organizez viața celor din jur.
Dar, bineînțeles, pentru a putea folosi abilitățile mele, trebuia și încă trebuie să învăț și să mă dezvolt. Îmi place să lucrez în echipă, acolo este locul unde întotdeauna am avut ocazia de a învața foarte mult de la ceilalți.
“Cred că ar trebui să avem grijă de tineri”
Reporter: Ați regretat vreo clipă că v-ați întors în România, după proiecte atât de mari, dezvoltate în mai multe țări?
Kozma Mónika: Eu cred în destin. Am simțit mereu că aici este locul meu. În 2008, când m-am întors în țară, mulți oameni erau deja plecați sau urmau să plece de aici.
Regret acest lucru.
Cred că ar trebui să avem grijă de tineri, să le oferim șansa să plece și să învețe, dar să îi și motivăm să se întoarcă și să-și împlinească visurile aici, acasă.
“Trebuie să creăm un brand pentru acest județ”
Reporter: Care credeți că sunt domeniile care pot asigura dezvoltarea județului Mureș?
Kozma Mónika: Au trecut deja 7 ani de când am pus pe masa unor lideri prima stategie de dezvoltare a județului.
De atunci, am mai și făcut anumiți pași, am mai și fost ocolită în luarea anumitor decizii, dar încerc cu mare stăruință să implementez cât mai multe dintre „visurile” creionate în strategia respectivă.
Cred în continuare că județul nostru, fiind în mijlocul unei regiuni mari și în dezvoltare, trebuie să trateze cu prioritate infrastructura rutieră și aeriană.
Trebuie să creăm un brand pentru acest județ, care poate să cuprindă două domenii: agricultura și turismul. În ambele domenii, avem deja produse și servicii de înaltă calitate.
Exact acesta a fost și scopul organizării Expoziției AgroMania, pe care sperăm ca anul acesta să o putem relua. Fundația noastră are deja un proiect amplu pentru a valorifica aceste atuuri ale județului Mureș.
“Un adevărat lider politic nu le vrea să domine”
Reporter: Care este rolul politicii în dezvoltarea județului Mureș? Ar trebui să mizăm pe politică, sau mai degrabă pe zona de business?
Kozma Mónika: Din experința mea profesională din ultimii 10 ani, dar având și experiență în zona politică, cred sincer că cele mai bune lucruri sunt inventate și implementate în zona privată.
Un adevărat lider politic adună și ajută aceste dezvoltări, dar nu le vrea să le domine.
Statul, instituțiile statului oricum au foarte multe probleme cu gestionarea serviciilor publice, cu legislația pe care o știm cu toții că nu prea ajută.
Deci, cred că zona de business trebuie încurajată și ajutată să aibă inițiative și proiecte pentru dezvoltarea județului Mureș.
“Vom crea multe sute de locuri de muncă”
Reporter: Care este suma pe care ați gestionat-o până acum prin Fundația Pro Economica și care este prognoza pentru viitorul mediu?
Kozma Mónika: De la înființare, adică din 2017 până astăzi, am avut deja 7 programe mari, în 5 județe ale țării, cu peste 6000 de beneficiari, de la persoane fizice, până la IMM-uri.
În cele 7 programe, care cuprind agricultura primară, procesare și turism, investiția totală va ajunge la cca 200 milioane de euro, din care aproximativ 100 de milioane sunt finanțările nerambursabile câștigate la noi.
Vom crea multe sute de locuri de muncă și în perioada următoare vom porni programe de dezvoltare profesională, pentru a ajuta managerii din aceste domenii.
Reporter: Care este proiectul adus în județul Mureș, de care sunteți cel mai mândră?
Kozma Mónika: Sunt atât de multe proiecte deja funcționale sau în construcție!
De la brutărie, fermă sau silozuri, până la hoteluri de 5 stele, încât nu pot să aleg un anumit proiect. Așa cum am zis acum 7 ani, și urmând acel vis de a dezvolta regiunea, eu cred că fiecare proiect este o verigă importantă în lanțul mare.
Cu alte cuvinte, dacă fermierul are utilaje noi sau mai multe animale și producția este bună, atunci merită să investim în procesare.
Dacă avem produse de calitate bună, o să avem și piață de desfacere.
Și aici turismul și sprijinirea acestui domeniu practic lărgește piața de desfacere pentru producătorii locali.
Vom vedea peste 3-5 ani importanța acestor proiecte. România și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial în produse alimentare, acesta ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, iar importurile mult prea mari de produse agroalimentare au devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, arată o analiză a Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM).
