www.mures.ro

duminică, ianuarie 23, 2022
No menu items!
Acasă ȘTIRI FEMEI PUTERNICE. Mureșeanca Luminița Odobescu, Ambasadorul României la Uniunea Europeană, cu satul...

FEMEI PUTERNICE. Mureșeanca Luminița Odobescu, Ambasadorul României la Uniunea Europeană, cu satul natal în suflet

Născută la Deda, în județul Mureș, Luminița Odobescu este diplomat de carieră și din anul 2015, este Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. A condus Reprezentanța Permanentă în timpul primei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019.

Înainte de preluarea mandatului de Reprezentant Permanent, Luminița Odobescu a exercitat funcţia de Consilier de stat pentru afaceri europene şi politică externă, în cadrul Cancelariei Primului Ministru (noiembrie 2012 – august 2015).

Anterior, a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în perioada februarie – noiembrie 2012, iar între 2008 şi 2012 a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre UE, AELS şi Turcia.

În perioada 2002 – 2007, a deţinut diverse poziţii în cadrul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a României la UE (energie, uniune economică şi monetară, taxare, comerţ, etc.). De asemenea, a fost responsabilă de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi UE şi a măsurilor de apărare comercială.

După semnarea Tratatului de aderare a României la UE, Luminiţa Odobescu a asigurat coordonarea şi pregătirea reuniunilor Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi Adjuncţi (COREPER I), participând, în paralel, la o serie de grupuri de lucru ale Consiliului şi Comisiei Europene.

Între 1999 şi 2002 a fost şef de serviciu în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior, având responsabilităţi legate de gestionarea relaţiilor comerciale între România şi Comunităţile Europene, în cadrul Acordului European de Asociere. Între anii 1995 si 1999 a ocupat diverse poziţii în cadrul serviciului Uniunea Europeană din acest Departament, iar între 1992 şi 1995 a fost cercetător ştiinţific la Institutul Naţional „Virgil Madgearu”.

A făcut parte din echipa primilor stagiari români la Comisia Europeană şi a fost, de asemenea, stagiar la Organizaţia Mondială a Comerţului. A absolvit un curs privind problematica UE la Colegiul Europei de la Bruges.

Din 2003, este doctor în relaţii economice internaţionale al Academiei de Studii Economice, Bucureşti.

A absolvit în anul 1992 Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

În 2007, a fost decorată cu „Ordinul Meritul Diplomatic în grad de ofiţer” pentru contribuţia adusă la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. De asemenea, în 2015, a fost decorată cu „Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare a Franţei”, în grad de Cavaler. Pentru contribuția deosebită avută în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului UE, în 2019 a fost decorată cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Cavaler.

În decembrie 2014 i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador.

Vorbeşte fluent engleza şi franceza.

S-a născut la 3 mai 1969, la Deda, în județul Mureș. Este căsătorită şi are doi băieţi.

A-mi reprezenta țara este o mare onoare și răspundere, pe care mi-o asum cu toată seriozitatea

Reporter: În clasamentele Politico sunteți una dintre cele mai influente femei de la Bruxelles. De unde credeți că vine această poziție pe care v-o mențineți, de câțiva ani?
Ambasador Luminița Odobescu: În primul rând, aș dori să vă mulțumesc pentru interesul arătat și pentru gândurile bune. Pentru mine, e întotdeauna o mare bucurie și mândrie să vorbesc despre locul în care m-am născut și am copilărit.
Chiar dacă suntem la distanță, iar pandemia ne împiedică să călătorim, purtăm cu noi locurile de unde am plecat. Colegii mei știu exact unde m-am născut, pentru că le vorbesc adesea, chiar și în negocieri, despre locurile noastre mureșene, unde suntem calmi, perseverenți  și nu cedam ușor.
La fel, că suntem gazde bune și ne împrietenim ușor, ceea ce, într-un mediu ca cel de la Bruxelles, e foarte important.
Revenind la întrebarea dumneavoastră: mediul de la Bruxelles este unul complex, prin excelență multicultural, competitiv, extrem de dinamic.
Pentru a fi ambasador aici, pentru a fi diplomat aici, este nevoie nu doar de o experiență solidă în domeniul afacerilor europene (în cazul meu, aproape 30 de ani), ci și de o serie de abilități interpersonale, de capacitate rapidă de adaptare, de creativitate, viteză de reacție și, de foarte multe ori, de curaj.
Ca în orice meserie, succesul se construiește încet, cu răbdare, perseverență, cu multă muncă, dar și cu mult simț al responsabilității. În niciun moment nu îmi permit să uit că sunt aici ca să reprezint România – de altfel, însăși titulatura poziției mele (Reprezentant Permanent al României la UE) îmi stabilește repere și ținte clare în acest sens, care îmi definesc întreaga activitate.
A-mi reprezenta țara este o mare onoare și răspundere, pe care mi-o asum cu toată seriozitatea, însă la care, trebuie să spun, nu mă raportez doar ca la o datorie profesională, ci și ca la o datorie morală –  față de propriile origini, față de locul în care m-am născut și m-am format.
Vine din copilărie, din felul în care am fost crescută și reprezintă, poate, felul meu de a menține mereu vie legătura cu locul de unde am plecat.
Acest simț al responsabilității mă motivează profund, îmi dă energie, mă ajută să găsesc soluții chiar și atunci când ele par imposibil de găsit.
În același timp, trebuie spus, succesul este și rezultatul unui efort colectiv. Am avut norocul unei echipe extraordinare, de care sunt foarte mândră și de care mă simt foarte legată. Oamenii cu care lucrezi sunt extrem de importanți, fiecare dintre ei având un rol determinant în dinamica echipei.

Misiunea mea principală este de a reprezenta România în cadrul Consiliului Uniunii Europene

Reporter: Care sunt atribuţiile principale ale ambasadorului Luminița Odobescu, în calitate de șef al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE?
Ambasador Luminița Odobescu: Reprezentanța Permanentă este cea mai mare misiune diplomatică a României – colectivul pe care îl coordonez este format din peste 120 de colegi, provenind de la toate instituțiile reprezentative ale administrației centrale.
Nu este o misiune diplomatică tipică: noi gestionăm dosare, propuneri și inițiative legislative din cele mai variate domenii (buget, schimbări climatice,  securitate cibernetică, transport, comerț, politică externă etc.), îmbinând competențele diplomatice cu expertiza tehnică.
Sintetizând, misiunea mea principală este de a reprezenta România în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pe baza instrucțiunilor primite din Capitală – cu care, de altfel, păstrez o legătură permanentă.
Practic, aceasta se traduce nu numai în a prezenta și promova poziția României la reuniunea ambasadorilor statelor membre UE, cunoscută sub numele de COREPER II, dar și în a negocia direct cu colegii mei și cu reprezentanții celorlalte instituții – Parlamentul European, Comisia Europeană etc. – și a ajunge la acorduri, la soluții de compromis în interesul nostru, al tuturor.
La aceste reuniuni, pregătim deciziile care se iau de către șefii de stat și de guvern la Consiliul European sau de către miniștrii europeni la diversele consilii ministeriale.
Sunt in dialog direct cu Comisia Europeană, cu membri români din Parlamentul European sau cu funcționarii români din toate instituțiile europene.
În atribuțiile mele intră și promovarea unei imagini corecte a României în mediul european. În acest sens, particip la evenimente culturale, conferințe, întâlniri, evenimente de presă, în care mă străduiesc să asigur o vizibilitate cât mai mare proiectelor românești.

Am avut onoarea de a fi parte din echipa care a negociat aderarea României la Uniunea Europeană

Reporter: Ați făcut parte din echipa care a fost implicată în negocierea aderării României la Uniunea Europeană. Cum percepeți acum acel moment, din perspectiva locului României în UE?
Ambasador Luminița Odobescu: Într-adevăr, am avut onoarea de a fi parte din echipa care a negociat aderarea, chiar de la începutul carierei mele. Mă consider extrem de norocoasă că am putut contribui cu munca mea la momente importante ale istoriei europene a României: aderarea și, recent, exercitarea primei Președinții române a Consiliului UE, care a reprezentat examenul maturității noastre ca stat membru al Uniunii. Un examen pe care – nu o spun doar eu – l-am trecut cu brio.
Momentul aderării va fi întotdeauna special pentru mine. Nu cred că e nevoie să mai spun că aderarea a fost un prag pe care România l-a trecut și  care, într-un fel, ne-a schimbat destinul, ca popor.
E suficient să ne uităm azi în jurul nostru și să fim sinceri cu noi înșine. Chiar dacă mai sunt lucruri de făcut, este evident că rolul României s-a consolidat treptat și că, în ciuda unor dificultăți inerente, suntem pe drumul cel bun. Odată cu aderarea, am devenit membri ai unui club select de state, suntem la masa și suntem parte a deciziilor  care ne asigură securitatea și dezvoltarea.
Un simplu exemplu, extrem de actual, mi se pare edificator în acest sens: accesul la vaccinurile anti-Covid, esențiale în lupta împotriva pandemiei. Vedem cu toții cât de greu accesibile sunt vaccinurile pentru majoritatea statelor lumii – inclusiv pentru țări aflate în imediata noastră vecinătate. Unele dintre ele de-abia acum încep să primească doze limitate, în timp ce noi, pe picior de egalitate cu celelalte state membre ale Uniunii, beneficiem deja de luni bune de mai multe tipuri de vaccinuri, în cantități rezonabile pentru acest moment, obținute prin intermediul mecanismului comun de procurare și distribuție, implementat la nivel UE. Fără Uniunea Europeană, acest lucru ar fi fost foarte greu de obținut de România, pe cont propriu.
Iar campania de vaccinare în țara noastră se află printre cele mai de succes la nivelul Uniunii, atât ca număr de persoane vaccinate, cât și ca strategie. Este încă o dovadă a avantajelor pe care le avem ca stat membru, mai ales atunci când reușim să ne organizăm în mod adecvat.
Prin urmare, este important să știm să valorificăm toate oportunitățile oferite de calitatea de membru al Uniunii Europene – și oportunități, cu siguranță, sunt, mai ales acum, în această perioadă de reconstrucție post-pandemie. Mă refer mai ales la resursele din Fondul de redresare și reziliență, alături de fondurile europene clasice.

Pandemia reprezintă, cu siguranță, provocarea absolută

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare pe care ați trăit-o, in calitate de ambasador al României la Uniunea Europeană?
Ambasador Luminița Odobescu: În viața unui ambasador sunt multe provocări. De-a lungul carierei mele am trăit multe asemenea momente (sau chiar perioade) de mare intensitate.
Dacă ar fi să evoc una, în mod special, nu pot să nu mă refer la cea mai recentă experiență (pe care încă nu am depășit-o) – cea a pandemiei. Pandemia reprezintă, cu siguranță, provocarea absolută, întrucât – dincolo de gravele perturbări economice, profesionale, sociale – în joc este însăși viața noastră.
Am luptat cu un inamic invizibil și imprevizibil. A fost nevoie de o adaptare rapidă pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi.
A fost nevoie să ne organizăm rapid, să ne reinventăm, mai ales digital,   și să ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență. În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României.
Este drept, a ajutat mult și faptul că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat doar în format digital, reuniunile Coreper, ale ambasadorilor statele membre, sunt singurele care s-au desfășurat tot timpul în format fizic – bineînțeles, cu respectarea măsurilor de protecție, ceea ce ne-a permis să găsim soluții împreună și să corectam din greșelile inerente de la început.
Într-un registru mai tonic, nu ar fi corect să nu menționez aici și marea provocare a gestionării Președinției române a Consiliului UE – prima din istoria europeană a țării noastre. Un moment istoric pentru România,  dar și o etapă memorabilă în viața oricărui diplomat  implicat în acest proces. Au fost zile și nopți trăite la intensitate maximă, negocieri îndelungate, în cadrul cărora țara noastră a demonstrat că se află la înălțimea misiunii sale. Am contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, reușind să fim una dintre cele mai de succes Președinții din istoria Uniunii, cu peste 90 de dosare încheiate – record încă neatins.
Acel moment de succes ne-a adus un enorm capital de credibilitate, pe care construim încă. Profilul nostru european a căpătat contur, am câștigat respectul și încrederea partenerilor noștri, dar și (aș spune, la fel de important) încrederea în noi înșine.
Prin urmare, provocările sunt și oportunități de creștere, lecții de reziliență și de încredere, pe care, în fond, trebuie să fim recunoscători că le primim.

Gestionarea Președinției române a Consiliului UE, primul mare examen de maturitate al țării noastre ca stat membru

Reporter: Care este rezultatul diplomatic din cariera dumneavoastră, de care sunteți cel mai mândră?
Ambasador Luminița Odobescu: Am menționat deja momentul aderării României la UE și debutul parcursului ei european, care au marcat începutul carierei mele.  Strâns legată de această reușită este, evident, gestionarea Președinției române a Consiliului UE, primul mare examen de maturitate al țării noastre ca stat membru, care a coincis cu etapa de maturitate a carierei mele.
Așa cum am arătat mai sus, Președinția a reprezentat un moment cu o mare încărcătură simbolică, de natură a defini locul țării noastre în rândul statelor europene. Un succes obținut cu mari eforturi, cu muncă asiduă și cu o imensă voință, care a marcat pe termen lung percepția despre România ca membru de încredere al Uniunii Europene.
Este un succes de care sunt foarte mândră, un succes al întregii echipe, care s-a dăruit trup și suflet acestui proiect și, în fond, un succes al României – a cărei vocea devenit din ce în ce mai puternică și mai ascultată.

Marea provocare a oricărei femei diplomat rămâne găsirea unui echilibru între viața de familie și viața profesională

Reporter: Există provocări și dificultăți pe care le întâmpinați, în calitate de femeie diplomat?
Ambasador Luminița Odobescu: Nu mi-am abordat niciodată meseria gândindu-mă că sunt femeie. În opinia mea, profesionalismul nu ar trebui să aibă gen – după cum nu ar trebui să aibă  vârstă sau culoare. Însă, recunosc că nu a fost întotdeauna simplu și m-am confruntat și eu, mai ales la începuturile carierei,  cu multe idei preconcepute.
Este, de asemenea, adevărat că lucrez într-un domeniu dominat, în mod tradițional, de bărbați. Însă lucrurile au început deja să se schimbe – iar România, și  o constat cu bucurie, este parte a acestei schimbări: pentru prima dată în ultimii ani, procentul de femei diplomat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe este mai mare decât cel al bărbaților, cu tot mai multe femei numite în poziții de ambasador sau în alte poziții de conducere.
Există, bineînțeles, anumite abilități pur feminine – o anumită subtilitate, puterea de convingere a unui zâmbet, o mai mare empatie, perseverența – pe care o femeie diplomat le are la îndemână. Și, recunosc, aceste calități îmi sunt utile. Însă ele nu pot înlocui niciodată substanța unei pregătiri profesionale temeinice, ci doar o pot completa.
Marea provocare a oricărei femei diplomat rămâne găsirea unui echilibru între viața de familie și viața profesională. Nu este deloc simplu de gestionat, în condițiile unei activități intense, cu zile și chiar nopți petrecute în reuniuni. Fără susținerea familiei, succesul profesional este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, de obținut.

Eu îmi iubesc mult meseria, pe care o consider una dintre cele mai frumoase și mai interesante profesii din lume

Reporter: Ce le recomandați tinerilor care intenționează să urmeze o carieră diplomatică?
Ambasador Luminița Odobescu: Dincolo de cunoștințele tehnice temeinice pe care un diplomat trebuie să le aibă (în domeniul dreptului, economiei, istoriei, științelor politice, afacerilor europene etc.), dincolo, bineînțeles, de abilitățile lingvistice, sunt necesare o serie de calități personale, de care depinde o carieră de succes: perseverență, intuiție, creativitate, răbdare, multă stăpânire de sine, gândire strategică, voință.
De asemenea, diplomația are nevoie de caractere puternice, integre, generoase. Fiind o meserie prin care te pui nemijlocit în slujba țării, e nevoie de un puternic simț al realității, de pragmatism, dar și de un anumit idealism, de un set de valori care trebuie să ghideze întreaga viață profesională.
Eu îmi iubesc mult meseria, pe care o consider una dintre cele mai frumoase și mai interesante profesii din lume. De aceea, cu mare bucurie îi îndemn pe tineri să o ia în calcul ca opțiune de carieră. Diplomația română are în continuare nevoie de tineri, de energia și entuziasmul lor, de talent și de profesionalism.
Celor care se simt atrași de acest domeniu, le recomand cu căldură să se îndrepte cu încredere spre Ministerul Afacerilor Externe – care, periodic, face recrutări de personal, în baza unor examene anunțate pe site-ul instituției, dar și în media.
Și cred că eu sunt un exemplu de cum poți ajunge dintr-un sat din mijlocul României să conduci o echipă diplomatică la Bruxelles, în capitala Europei.

Toți colegii mei știu de satul meu Deda, aflat undeva, în inima Ardealului

Reporter: Cât de prezent este locul natal, comuna Deda din județul Mureș, în amintirile și în viața dumneavoastră? 
Ambasador Luminița Odobescu: Satul meu, Deda, locul și oamenii copilăriei mele, sunt o prezență permanentă în gândurile mele. Așa cum spuneam la începutul acestui interviu, îl evoc adesea, chiar și întâlnirile de lucru.
În negocieri, de pildă, atunci când vreau să câștig timp, explic rar, calm, …ardelenește, că sunt dintr-un mic sat din Transilvania, unde lucrurile se petrec așezat, cu răbdare, pe îndelete. Și ceva din acest spirit ardelenesc invocat domolește cumva impetuozitatea discuțiilor, relaxând, măcar pentru o clipă, orice pasiuni ireconciliabile.

Toți colegii mei știu de satul meu Deda, aflat undeva, în inima Ardealului.

Când mă gândesc la acasă, lucrul de care mi-e cel mai dor, mai ales primăvara, este culoarea verde a malurilor Mureșului – pe care nicăieri altundeva n-am regăsit-o. Culoarea verde și apa rece a Mureșului.

Județul Mureș are încă nevoie de investiții masive pentru reducerea decalajelor de dezvoltare

Reporter: În ce măsură considerați că șansa de dezvoltare a județului Mureș sunt fondurile europene? Ce recomandări aveți pentru decidenții din județul Mureș, din această perspectivă?
Ambasador Luminița Odobescu: Fondurile europene clasice alături de cele din Fondul de Redresare și Reziliență sunt o șansă de dezvoltare pentru întreaga țară și, deci, și pentru județul Mureș. Politicile de finanțare ale UE oferă o gamă largă de oportunități astfel încât fiecare tip de regiune sau oraș să își poată identifica soluții de finanțare.
Plaja de programe disponibile este largă, acoperind atât nevoile zonelor rurale, cât și cele ale zonelor afectate de tranziția verde sau digitală, cu impact major mai ales în zonele industriale, unde costurile economice și sociale ale tranziției sunt semnificativ mai mari. Pe de altă parte, în toate regiunile, redresarea post-criză pandemică necesită investiții în domeniile cele mai afectare: sănătate, social, ocupare, IMM-uri etc.
Județul Mureș are încă nevoie de investiții masive pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, comparativ cu media Uniunii, cea națională și chiar cea regională, fiind unul dintre cele dintre județele în care PIB-ul pe cap de locuitor este cu 20-25 puncte procentuale sub media Regiunii Centru și cu o populație situată preponderent în zonele rurale.
În primul rând,  autoritățile locale trebuie să păstreze comunicarea și dialogul continuu cu nivelul central, pentru a se asigura că nevoile locale sunt bine-cunoscute și pentru a cunoaște oportunitățile de finanțare. Un astfel de dialog are loc în acest moment în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență.
În al doilea rând, pe măsură ce prioritățile de finanțare se conturează, este necesară o implicare activă în asigurarea unor proiecte mature, care corespund noilor cerințele privind tranziția verde și digitală.
Totodată, este necesar ca toți factorii implicați în realizarea planurilor, programelor și proiectelor de dezvoltare să fie conectați la evoluțiile europene. O Europă cu zero emisii de carbon înseamnă o serie de modificări fundamentale în modul de gândire și de acțiune la nivel local.
Procesul de tranziție verde și energetică, precum și tranziția digitală trebuie asimilate în viața de zi cu zi și în modul în care se gândesc strategiile de dezvoltare la nivel local și proiectele viitoare. Educația și conștientizarea acestor transformări de către toți actorii din societate joacă un rol esențial în asigurarea unei tranziții de succes, care nu lasă pe nimeni în urmă.
Când vorbim de aceste aspecte, ele nu sunt linii sau sloganuri impuse de la Bruxelles. Sunt politici, însoțite de resurse financiare importante, care sunt în interesul nostru al tuturor. Ele trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, așa cum celelalte regiuni din alte state membre, inclusiv din zona noastră,  o fac deja.
Uniunea a alocat resurse financiare adecvate nevoilor de investiții pentru transformare economică și reforme.  Avem politica de coeziune, cu care deja lumea este familiarizată, la care se adaugă Fondul pentru o Tranziție Justă și fondurile pentru redresare economică.
În ceea ce privește fondurile de coeziune, care urmăresc, în principal, reducerea disparităților de dezvoltare între regiuni, după cum știți, autoritățile naționale au descentralizat  managementul Programului regional în perioada 2021-2027. Obiectivul este de a asigura o mai mare apropiere de local, printr-un program dedicat Regiunii Centru.
Beneficiarii și autoritățile au fost implicați și vor fi în continuare, intrând în responsabilitatea Agenției de Dezvoltare Regională Centru din Alba Iulia asigurarea respectării principiului parteneriatului în viitorul program.
Întrucât nevoile de dezvoltare sunt mari, pentru Regiunea Centru, și, implicit, și pentru județul Mureș, sunt prevăzute investiții din toate domeniile eligibile: cercetare și inovare și dezvoltarea inteligentă a IMM-uri, investițiile tehnologice și digitalizarea IMM-urilor, dezvoltare urbană durabilă, inclusiv promovarea orașului inteligent (smart-city), eficiență energetică în clădiri (renovarea termică), reabilitare drumuri județene, turism și regenerarea spațiilor urbane degradate, mobilitate urbană durabilă.
Unde se poate acționa în domeniile menționate? De exemplu, fondurile disponibile pot fi utilizate pentru dezvoltarea rețelei metropolitane de transport a orașului Târgu Mureș, prin achiziționarea de vehicule de transport curate, fără emisii, pentru extinderea transportului public către localitățile din zona urbană funcțională.
O astfel de intervenție poate rezolva o parte din problemele cauzate de utilizarea pe scară largă a autovehiculelor personale, în special pentru deplasări la locul de muncă sau pentru a avea acces la serviciile publice (sănătate, educație, etc.).
Un alt tip de măsuri care pot fi promovate vizează turismul. Județul Mureș este localizat într-o regiune  care dispune de un patrimoniu cultural material și imaterial extrem de diversificat și valoros. Din acest punct de vedere, cel mai ridicat potențial de dezvoltare în regiune sunt: turismul cultural, turismul montan, ecoturismul, turismul balnear și turismul rural, acestea putând beneficia de finanțare din viitoare programe.
Totodată, sprijinul financiar pentru reabilitarea și conservarea obiectivelor importante de patrimoniu care nu au beneficiat până acum de astfel de investiții (ex. cetatea Sighișoara, care are un potențial deosebit de atracție turistică). În perioada următoare, intervențiile în turism vor fi integrate într-un concept de dezvoltare teritorială integrată, prin care sunt identificate toate componentele unei dezvoltări economice armonioase.
În linie cu obiectivele de asigurare a unor condiții decente de trai pentru populație, un alt aspect important care trebuie exploatat sunt serviciile publice de apă și canalizare și de management al deșeurilor.
Prin Programul Operațional Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, au fost realizate investiții în Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, Târnăveni. În prezent, operatorul de apă din județ pregătește continuarea investițiilor în celelalte localități din județ. Este important ca factorii decizionali să se implice în procedurile de pregătire a investițiilor, având în vedere că doar 51% din populația beneficiază de servicii de canalizare și 63% de alimentară cu apă în sistem centralizat.
Acestea sunt extrem de importante atât pentru a asigura calitatea serviciilor furnizate populație și implicit un trai mai bun  mureșenilor, dar și pentru evitarea viitoarelor amenzi pe care autoritățile locale le pot primi pentru nerespectarea regulamentelor europene. Un alt domeniu important al serviciilor este managementul deșeurilor, unde obiectivele sunt similare cu cele din sectorul de apă.
Deja prin fonduri europene sau realizat investiții în managementul deșeurilor, dar acestea trebuie să continue, pentru a asigura alinierea județului la cerințele în domeniu.
O oportunitate majoră pentru județul Mureș este Fondul pentru o Tranziție Justă, prin care pot fi promovate proiecte care să asigure alternative de tranziție la nivelul  județului.  Mă refer în special la  industria grea (chimică, sticlă și ceramică), unde investițiile pentru reducerea poluării sunt necesare. Sectoarele în declin vor fi reformate sau, după caz, înlocuite gradual de altele noi, bazate pe o economie cu emisii scăzute de carbon, care utilizează energie curată și care asigură productivitate și locuri de muncă.
Prin utilizarea resurselor din acest fond, se pot realiza investiții în mediul de afaceri, și mai ales susținerea creării de noi întreprinderi, în recalificarea oamenilor spre profesii și meserii de actualitate. Crearea de întreprinderi este cu atât mai necesară cu cât densitatea IMM-urilor la 100 de locuitori este deosebit de scăzută fiind de 2,38 în Mureș față de 4,71 în Ilfov sau 3,32 în Timiș.
O atenție specială din perspectiva tranziției energetice se poate acorda și infrastructurii sociale și educaționale, dacă nevoile sunt generate de această tranziție. De exemplu, crearea de școli profesionale sau de structuri de formare profesională care să asigure recalificarea angajaților afectați de închiderea sau restructurarea unor activități.  Astfel de proiecte ar urma să completeze investițiile în infrastructura școlară ce ar fi promovate prin programul regional.
Se pot realiza investiții în decontaminarea siturilor industriale și redarea acestora circuitului natural sau economic. Un proiect similar finanțat din POIM este Reabilitarea sitului poluat istoric – Iaz Batal – Târgu Mureș, care are ca obiectiv reabilitarea sitului contaminat de 30 ha până la standarde de curățire acceptate, constând în protejarea apelor de suprafață și aducerea terenului la un standard corespunzător pentru a putea fi utilizat ca zonă verde, pentru a include zone dedicate plantării, precum pentru a soluționa orice impact adus asupra mediului local de activitate anterioară din cadrul sitului.
Oportunitățile concrete de finanțare prin acest Fond se vor regăsi în Planul teritorial pentru o Tranziție Justă, aflat în prezent în elaborare cu consultanță finanțată de Comisia Europeană, iar accesarea fondurilor se va realiza prin Programul Operațional Tranziție Justă, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Pentru județul Mureș sunt importante și oportunitățile de dezvolatre generate prin dezvoltarea infastructurii. Este vorba despre infrastructura majoră care asigură conectivitatea județului la restul țării, respectiv autostrada Târgu-Mureș – Câmpia Turzii, dar și Târgu Mureș-Iași, precum și liniile de cale ferată Sighișoara-Brașov.
Se poate obiecta cu privire la întârzierile în realizarea acestor proiecte, dar, cu toate acestea, oportunitățile de finanțare există, proiectele sunt în diverse faze de realizare și mureșenii se vor bucura de beneficiile acestor infrastructuri într-un viitor relativ apropiat.
Planul Național de Redresare și Reziliență oferă în egală măsură oportunități similare politici de coeziune, dar cu diferențieri legate în special de calendarul de implementare mult mai strict. Vorbim aici de investiții finalizate în prima jumătate a anului 2026. Măsurile de redresare economică, tranziție verde și digitală sunt în pregătire la nivelul ministerelor, autoritățile locale fiind de asemenea implicate.
După cum se vede, oportunități există, depinde de autorități și de cetățeni să le folosească pentru a profita din plin de ele și de a se apropia de un nivel de trai și condiții de viață similare cu celelalte regiuni din UE.

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Most Popular

10 ANI DE MUNCĂ, 4 MILIOANE DE EURO INVESTIȚI ÎN CERCETARE, PROFESIONALISM ȘI INTERNAȚIONALIZARE – SECRETUL SUCCESULUI CLINICII DE CARDIOLOGIE DIN TÎRGU MUREȘ

Congresul CardioNET a debutat miercuri în forță, printr-o serie de prezentări găzduite de Centrul Cultural și de Evenimente din Castelul Teleki din Dumbrăvioara. Cu...

EXCLUSIV. Cine sunt TINERII SALVATORI mureșeni decorați de Președintele României

Doi mureșeni au fost decorați marți seară, la Palatul Cotroceni, de Președintele României, Klaus Iohannis, care a premiat excelența în activitatea de voluntariat. Astfel, lui...

AȘA SE ARATĂ PISICA: Azomureș anunță “pregătiri pentru oprirea temporară”

Azomureş anunţă că urmează să înceapă pregătirile pentru oprirea temporară a activităţilor de producţie, în contextul creşterii preţurilor la energie şi gaze. „Nivelul ridicat al...

IN MEMORIAM Kóbor János – OMEGA

Kóbor János, solistul trupei Omega, a murit la vârsta de 78 de ani, după ce a fost internat în spital în urmă cu câteva...

Recent Comments