Specialiști în cardiologie de la universitățile de medicină din București, Cluj Napoca și Târgu Mureș și-au dat mâna, într-un proiect național care determină incidența hipertensiunii arteriale în rândul populației adulte din România și propune soluții pentru rezolvarea acestei probleme.
Înainte de a detalia acest proiect, mures.ro VĂ PREZINTĂ UN REPORTAJ VIDEO, REALIZAT LA CLUJ NAPOCA, ÎN CARAVANA PROIECTULUI SEPHAR 4, la care a participat și echipa Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în ţările dezvoltate economic. Se apreciază că, din totalul de 55 milioane de decese înregistrate anual în lume, aproximativ 30% sunt decese de cauză cardiovasculară. În România, boala cardiovasculară determină peste 62% din totalul deceselor, iar principala cauză a acestor afecțiuni este hipertensiunea arterială, definită prin valori de peste 140/90mmHg.
Prof.dr. Theodora Benedek, șefa Clinicii de Cardiologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș spune că “așa cum știm cu toții, o nenorocire nu vine niciodată singură și o afecțiune cardiovasculară nici ea nu vine singură. Hipertensiunea este însoțită de un risc mai mare de infarct miocardic, duce de multe ori la stroke, este însoțită de dislipidemii, de obezitate și de o serie de comorbidități, care duc, în final, la creșterea riscului de deces de cauză cardiovasculară”.
Absenţa unor date reprezentative pentru întreaga populaţie a României privind hipertensiunea arterială, a determinat iniţierea, în anul 2005, a proiectului SEPHAR, coordonat de doctor Maria Dorobanțu, Profesor de Cardiologie și Medicină Internă la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. SEPHAR este un studiu național, realizat de Societatea Română de Hipertensiune Arterială, sub egida Ministerului Sănătății si a Academiei Române.
În proiect participă și echipa Clinicii de Cardiologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, condusă de profesor doctor Theodora Benedek, coordonator regional al proiectului SEPHAR.
“Boala cardiovasculară, așa cum știm cu toții, este principalul ucigaș dintre bolile cu impact major asupra sănătății populației și avem nevoie de o cartografiere, de o evidențiere foarte riguroasă a ceea ce se întâmplă în prezent în diferite medii, în diferite regiuni ale țării, în ceea ce privește incidența acestei boli și a hipertensiunii arteriale. Acest studiu ne indică aderența bolnavilor la tratament, măsura în care pacienții respectă sfatul medicului și, nu în ultimul rând, ne arată cu certitudine care este incidența reală în populație a hipertensiunii arteriale, a complicațiilor acesteia, a bolii cardiovasculare, în general”, opinează prof.dr. Theodora Benedek.
Coordonator regional al proiectului SEPHAR, prof.dr. Theodora Benedek mai spune că “tocmai de aceea, o văd ca pe o datorie a corpului medical, a cardiologilor, de a participa la aceste studii cum este acesta, organizat sub egida Academiei Române, a Ministerului Sănătății și a Societății Române de Hipertensiune Arterială, un studiu foarte riguros, care ne poate oferi anumite răspunsuri, care cu siguranță vor sta la baza fundamentării unor programe de sănătate care să corecteze incidența mare a hipertensiunii arteriale.”
Prima etapă a proiectului SEPHAR s-a desfășurat în anul 2005, pe o eşantionare reprezentativă pentru întreaga populaţie a ţării. În anii 2012 și 2016, acest studiu s-a repetat și a ajuns la o evaluare mai completă a afectării organelor țintă.
Prof. dr. Maria Dorobanțu, coordonatorul național al proiectului SEPHAR spune că “în 2016, rezultatele ne-au arătat că suntem poporul care mâncăm extrem de sărat. În mod normal, trebuie să consumăm cam 6 grame, maximum 7 grame de sare în 24 de ore, ori noi am constatat că se consumă între 12 și 13 grame de sare, iar cei care au tensiune mare, chiar 14 grame. Consumul exagerat de sare și obezitatea contribuie la creșterea proporției de hipertensivi, astfel încât am am ajuns să avem 45% hipertensivi în populația adultă a României.”
Rezultatele SEPHAR au colectat date ce pot fi utilizate la crearea programelor de prevenție la nivel de populație generală, pe toate categoriile de vârstă.
Explicația o oferă prof.dr. Maria Dorobanțu: “Sigur că acest lucru înseamnă că am introdus în studiu nu numai persoane care se știau că aveau risc de a dezvolta ateroscleroză, ci și persoane din populația generală, de la 18 ani la 80 de ani, fiind un procent relativ important de oameni complet sănătoși. Ne interesează să vedem care este starea de sănătate a populației, în toate grupele de vârstă.”
În această perioadă a anului, până în luna iulie, Fundația „Viața fără Hipertensiune” realizează a patra etapă a studiului epidemiologic SEPHAR, la nivelul întregii țări, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României, totalizând aproximativ 2000 de subiecți.
Specialiștii folosesc două cabinete medicale mobile, în care se desfășoară toate investigațiile și care se vor deplasa atât în orașe cât și în localități rurale.
Profesor doctor Maria Dorbanțu, coordonatorul național al studiului SEPHAR explică tipurile de investigații realizate în cadrul caravanei: “Facem determinări de valori de tensiune arterială, conform normelor europene, adică două seturi de determinări de tensiune arterială la interval de 4 zile, de aceea toți subiecții vin, de exemplu, astăzi și încă o dată peste 4 sau cel târziu 5 zile, ca să se facă o determinare foarte corectă. În afară însă de determinarea tensiunii arteriale, toți subiecții sunt supuși unui chestionar destul de complex, care vizează tot ce știu sau nu știu despre starea lor de sănătate, inclusiv întrebări dedicate perioadei de covid. După acest chestionar și măsurarea tensiunii, se măsoară înălțimea, se măsoară greutatea, circumferința abdominală, ca să putem declara o persoană că e normo–ponderală, hiperponderală sau obeză. Apoi, pentru toți, se face electrocardiogramă, se face ecocardiorafie și toate imaginile vor fi ulterior studiate de câte doi observatori. De asemenea, se fac analize de sânge și de urină, cu determinare de glicemie, de hemoglobină glicată, pentru a vedea dacă au sau nu diabet, o ionogramă, în sânge și în urină. Se face o evaluare a funcției renale, prin determinare de creatinină, dar și un raport urinar și al consumului de sare, prin determinarea concentrației de sodiu în urină.”
Caravanele au ajuns deja în Oradea și Cluj Napoca, iar apoi se vor afla la Târgu Mureș, din 4 până în 11 iunie și la Sâncraiu de Mureș, între 14 și 21 iunie. Prof. dr. Theodora Benedek spune că “echipa din Târgu Mureș s-a deplasat la Cluj Napoca, ceea ce înseamnă apropierea a două centre universitare de renume, situate la distanță foarte mică. Vom participa la această caravană, atât la acțiunile din mediul urban, cât și la cele din mediul rural, din județele Cluj și Mureș”.
Prof. dr. Cornelia Bala, este președintele Asociației Române de Educație în Diabet, profesor universitar, în cadrul UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca: “Eu am participat încă de la ediția anterioară, în partea de design al studiului pentru stabilirea analizelor care se fac, a modului în care le vom interpreta și din cauza pandemiei, deși echipele din Cluj erau pregătite în martie 2020, s-a făcut o reconfigurare, cu echipe mai puține. Le mulțumim colegilor din Târgu Mureș, care au venit cu caravana în Cluj și au înrolat și examinat pacienții care erau alocați pentru Cluj Napoca și pentru Bonțida, urmând ca în curând să ajungă la Târgu Mureș. Sperăm ca și acolo să fie același interes de a participa, din partea populației. Până acum, în centrele în care am fost, avem peste 300 de participanți.”
Rezultatele SEPHAR IV reprezintă pasul necesar în managementul bolilor cardiovasculare în România și estimarea tendinţei reale în prevalenţa, tratamentul şi controlul factorilor de risc. Aceste tendinţe vor servi ca bază pentru strategiile de prevenire viitoare, care sunt imperios necesare în ţara noastră.
“În felul acesta, noi încercăm să construim din nou o bază de date, pe care o vom pune la dispoziția Ministerului Sănătății, pentru că studiul de desfășoară cu aprobarea și sub egida Ministerului Sănătății și a Academiei Române. Deci este o cercetare făcută după toate regulile unei cercetări științifice, nefiind însă un studiu intervențional”, a precizat prof.dr. Maria Dorobanțu.
La rândul său, prof.dr. Theodora Benedek și-a exprimat speranța că “acest studiu va avea un rol foarte important în a sensibiliza în general societatea și posibilul pacient că are un risc de boală cardiovasculară, că are un risc de a face hipetrensiune sau complicații ale hipertensiunii și că nu trebuie neglijat acest risc. Dar, pentru asta, avem nevoie în primul rând de date concrete de medicină bazată pe evidențe și acest studiu va furniza cifre exacte, care să sprijine argumentațiile noastre”.